03 August 2009

Pictorul vertical şi imaginea paradigmatică a Olteniţei

Măreţia Turnului de Apă din Olteniţa construit în 1913, impresionează nu numai pe cei din partea locului, dar şi pe turiştii ocazionali care sunt facinaţi de verticalitatea lui, cap de perspectivă pentru trecătorii de pe fostul bulevard Carol I, un fel de corso la scară mai mică. Însă pictorul F l-a rememorat în mai multe compoziţii, subiectul fiind recurent în creaţia sa. Motivul acestei opţiuni credem că a fost nu numai individualitatea arhitectonică a edificiului şi amplasarea lui în peisajul memorabil al parcului învecinat, ci şi încărcătura istorică a spaţiului care a fost sediul garnizoanei germane în timpul celui de al doilea război mondial, zvastica de pe zidul său fiind o imagine care i-a rămas încă vie în amintire artistului.

Cheia de boltă a picturii sale este varianta din anul 1988 a turnului, un document vizual şi un reper pentru plastica artiştilor olteniţeni contemporani. Perspectiva dinspre spaţiul vegetal, cărarea din centru evocată sub forma unui meandru care separă planul din dreapta de cel din stânga, unificând în acelaşi timp imaginea, care se încheie în fundal cu maestuoasa construcţie, indică un artist preocupat de compoziţie şi de alăturări cromatice foarte delicate. Panorama este compusă din priveliştea împădurită, care circumscrie feeric clădirea, din planul diafan al cerului, din două repere arhitecturale şi din echilibrarea clasică a compoziţiei. Tabloul ne aminteşte de şcoala franceză impresionistă, de alăturările şi juxtapunerile ce confereau frumuseţe imaginii. Tuşa modernă, aşezată cu grija celui care venerează tonalităţile, reuşeşte să creeze atmosfera de culoare, metaspaţialitatea urbană şi cea peisagistică reunindu-se în mod simptomatic. Turnul de apă II este un alt peisaj citadin, raportat la scară umană prin proporţiile mult reduse datorită poziţiei din care pictorul l-a surprins într-o zi senină de sfârşit de vară. Siluetele înfrunzite ale arborilor se alătură caligrafiilor unor crengi ce lasă efectele luministice să domine compoziţia.

7 comments:

Gigi Buzereci said...

apart from things beeing blown out of proportions here, your point is...?

A Beautiful prose
B A weakness for Oltenita
C Out of your mind

Alice said...

turnul ala e nesuferit, se vede de peste tot din oras, dupa ce ca arata ca naiba...

Marean said...

Oltenita este leagan de culthura si civilizatie, Gigi. Trebuiesc amintite, pentru posteritate, si lucrarile Biserica Manastirii Negoiesti, Arges - vedere spre varsare, Panorama Argesului, Peisaj cu lac, uleiuri pe pinza ale maestrului, posibile numai in atmosfera de efervescenta intelectuala traditional olteniteana. Sa nu uitam istoria orasului, cu Carol Pop de Szathmary in vizita la Oltenita, sau scurtul sejur al lui Theodor Aman (probabil inaintea ridicarii principalului edificiu, Turnul De Apa si Fildes, absent in opera marelui pictor). Sa nu neglijam nici Casa Ana si Marinache (abisal prenume) Popescu. Aspectul pozitiv al postarii articolului pe blogul dumneavoastra consta in mentionarea in premiera a Oltenitei pe internet, fiind primele informatii care vin din zona, de la cultura Gumelnita Cucuteni incoace.

Immortal Ping said...

iata, adevarul ti-a fost revelat, tinere cu buze sloi

Andralvx said...

@ Marean: good point, partea buna a articolului, orice ar sustine el, este atestarea internautica a orasului oltenita, in numele caruia va multumesc pe aceasta cale:) nu oricum, in calitate de olteniteanca si continuatoare a culturii gumelniete. anyway, turnul ala de apa are o istorie si mai palpitanta:) Prin anii 80, era un fel de crashma la parterul lui, dupa care, in perioada primelor buticuri din anii 90, s-a transformat in primul supermarket oltenitean. prin 2000 si ceva a fost transformat, pentru acteva luni, in... muzeu de arta contemporana, dar, din pacate, s-a nascut mai mult mort decat viu. acum nu mai e nimic

dj plan b said...

jur sa nu mai vin in delta decat singur
jur sa nu mai vin in delta decat singur
jur sa nu mai vin in delta decat singur
jur sa nu mai vin in delta decat singur

Immortal Ping said...

10, am ras, mult, dupa ce m-am prins