Psihotronia ataca Romania

Patru ore mai târziu, am fost tinta unui atac psihotronic intens, directionat dinspre o unitate militara cu profil special, situata la mai putin de 150 de metri de fatada locuintei mele. Încaperea în care lucram se încalzise brusc, ca un cuptor cu microunde, iar geamurile prinsera sa vibreze. Îmbracamintea, încarcata electrostatic, se lipise pur si simplu de pielea mea. M-am descotorosit cu dificultate de haine si am îmbracat vesminte din bumbac, încercând sa continui scanarea. Inutil. Nu mai puteam pune cap-la-cap doua simple idei. Am deschis fereastra si am observat stationând în fata blocului o limuzina neagra, cu geamuri fumurii. Curând, mi-a crescut tensiunea arteriala si mi-a tâsnit sângele pe nas. Am telefonat colonelului M. P., rugându-l sa vina urgent la domiciliul meu. Cum a intrat pe usa, a tresarit si a întrebat „ce e cu undele astea?” Dupa care a privit cu prudenta pe fereastra si mi-a spus cu glas coborât: „În masina aceea e Karina.” Era vorba de un cunoscut agent al CIA, specializat în contra-actiuni PSI. Am parasit în graba locuinta, convins pe deplin ca afacerea jurnalistilor români rapiti la Bagdad avea ramificatii tenebroase si peste ocean.